SUPRAPROTEZAREA PE MAGNETI PRIN METODA DIRECTA
SUPRAPROTEZAREA PE MAGNETI PRIN METODA DIRECTA – STUDIU DE CAZ
Asist. Univ. Dr. Ana Maria Cristina Tancu, Prof. Univ. Dr. Elena Preoteasa
Facultatea de Medicina Dentara, UMF „Carol Davila“, Bucureşti
REZUMAT
Lucrarea urmăreşte aprecierea în supraprotezarea pe dinţi cu sisteme magnetice, a condiţiilor de echilibru şi funcţionalitate oferite protezelor, precum şi ca modalitate de tratament utilizată. Sistemele magnetice utilizate au fost cele prin cimentare directă pe ultimii dinţi, în situaţii clinice cu localizare bilaterală, simetrică. După caracterizarea sistemului magnetic, în general şi a celui utilizat, Magfit RK, sunt prezentate două cazuri clinice, un bărbat şi o femeie, cu supraprotezare totală mandibulară, pe sisteme magnetice, aplicate bilateral pe canini. Prezentarea a urmărit: percepţia şi acordul pentru tratamentul propus, gradul de dificultate al fiecurui caz şi al acestei modalităţi de tratament, în raport de vârstă şi sex, ca timp şi eficienţa asupra tratamentului, ca evoluţie în timp.
Concluzii: Aceasta metodă de tratament prezintă o serie de avantaje pentru medic şi pacient, fiind o metodă
simplă, uşor de utilizat, cu efecte benefice maxime.
Cuvinte cheie: supraproteza, sistem magnetic, cimentare directă, echilibru, funcţionalitate
INTRODUCERE
Protezarea mobilă (totală, parţială sau supra- protezarea), pune o serie de dificultăţi în cursul tratamentului, pentru atingerea obiectivelor protezării şi soluţionarea unor cazuri cu grad sporit de difi- cultate. (1, 2)
Tratamentul protetic mobil în edentaţia subtotală, plecând de la obiectivele protezării, îşi propune restabilirea funcţiilor şi conservarea structurilor orale, în condiţii de echilibru maxim al protezelor, prin posibilităţile oferite de ultimii dinţi, pentru creşterea calităţii vieţii acestor pacienţi, de regulă persoane în vârstă. (3,4)
Utilizarea sistemelor speciale, în general, şi a sis- temelor magnetice în particular, în supraprotezarea pe dinţi (în edentaţiile subtotale, în special mandibulare), dar şi pe implante, reprezintă o alternativă de tratament cu multiple avantaje în ceea ce priveşte îmbunătăţirea echilibrului şi funcţionalităţii protezelor, precum şi în menţinerea structurilor de suport. (5, 6)
Magneţii ca sisteme de retenţie pentru supra- proteze, reprezintă o metodă folosită pe scară din ce în ce mai largă şi de aceea am ales pentru studiul nostru sistemele magnetice cât mai uşor de utilizat, prin cimentare directă pe dinţi, pentru a evidenţia caracteristicile şi beneficiile în utilizare.
SISTEMELE MAGNETICE
Magneţii ca sisteme de retenţie pentru supra- proteze, oferă o serie de posibilităţi şi avantaje în îmbunătăţirea calităţii protezăii.
Sistemele magnetice utilizate ca mijloace de retenţie, trebuie să îndeplinească două deziderate importante: forţa de atracţie magnetică (intensitate şi permanenţă magnetică) cât mai mare la dimensiuni cât mai mici. (7)
De-a lungul timpului, calităţile magneţilor s-au îmbunătăţit considerabil, astfel ca astăzi s-a ajuns la sisteme magnetice performante, cu calităţi deo- sebite (8). Sunt cunoscute şi utilizate astăzi în lume o serie de tipuri de sisteme magnetice, cum ar fi: Hyper Slim, Dyna System, StecoTitaniMagnetics, Magna Cap, Microplant, produse de firmele Hitachi, Dyna, Steco, Magnacap.
Sistemul magnetic Magfit RK a fost dezvoltat şi produs de Aichi Steel în anul 2000 (9). Firma a dezvoltat o generaţie nouă de magneţi, numită seria Magfit, sisteme magnetice puternice, fără probleme de coroziune, a căror caracteristici performanţe con- tinuă să se îmbunătăţească. (1.2 mil. unităţi s-au utilizat în întreaga lume în ultimii 10 ani). Seria Magfit cuprinde două linii mari: sistemele magnetice pentru dinţi naturali şi cele pentru implante.
Sistemele magnetice pentru dinţi naturali sunt compuse din două parti: pastila magnetică (magnet intern), care este aplicată în baza protezei şi keeper- ul (realizat din aliaj magnetizabil şi este atras de pastila magnetică), fiind elementul aplicat la nivelul dintelui restant. Pastila magnetică şi keeper-ul sunt astfel realizate încât să formeze un circuit magnetic închis care să producă o forţă retentivă maximă. Pentru a proteja magnetul de coroziune, porţiunile exterioare sunt sigilate ermetic, prin sudură cu laser.
Materialele utilizate pentru realizarea ansam- blului magnetic sunt: materialul magnetic al pastilei este aliajul NdFeB (Neodimiu, Fier, Bor), iar keeper-ul, porţiunea exterioară a pastilei şi celelate porţiuni ale ansamblului sunt din AUM20, un oţel inoxidabil magnetic moale.
Există 3 tipuri de keeper: turnat de firma şi care se aplică direct în canalul radicular, cel mobilizabil (cu şurub) şi cel realizat în laborator, prin turnare.
Aspectul porţiunii suprafeţei ocluzale a keeper- ului poate fi plană sau sub formă de cupolă, de formă rotundă sau de elipsă.
SISTEMUL MAGNETIC MAGFIT RK
Ne-am oprit asupra magneţilor de la firma AichiSteel (Japonia, o divizie a grupului Toyota). Pentruobservaţii, în studiul nostru am utilizat sistemul magnetic direct tip Magfit RK.Acest sistem este format din pastila magnetică, pe care o aplicam în baza protezei şi keeper-ul (fig.1), care este livrat de firmă impreuna cu pastila magnetica şi pe care îl cimentăm în canalul radicular al dintelui restant, cu tratament endodontic corect, după pregătirea prealabilă specifică acestuia.
FIGURA 1. Keeper-ul, sitemul magnetic Rk (Aichi Steel)
Am analizat caracteristicele tehnice ale mag- neţilor, existând mai multe tipuri de magneţi Magfit Rk, cu diferite caracteristici tehnice: ca dimensiuni şi design al suprafeţei radiculare şi forţa de atracţie.
FIGURA 2. Caracteristicele tehnice ale magneţilor din seria Rk
Dintre acestea noi am ales tipul plat (Flat Type), dimensiunea S, cu o forţa de atracţie de 500gf. Dia- metrul maxim al keeper-ului este de 3,6 mm, iar lungimea pivotului de 5 mm.
STUDIU DE CAZ
Studiul a fost efectuat pe doi pacienţi: un bărbat şi o femeie, cu edentaţie subtotală mandibulară, cu prezentă pe arcada a ultimilor dinţi 33 şi 43 (cu simetria aplicării dispozitevelor), restanţi după protezare anterioară fixă, fiind nepurtători de proteze mobile mandibulare.
La evaluarea clinică şi radiologică am constatat o implantare bună a dinţilor, dar condiţii de echilibru relativ slabe pentru o protezare totală mandibulară convenţională, prin resorbţia importantă a crestei în zonele laterale, prin poziţia retrasă, înaltă şi hiper- activă a limbii, tendinţa la herniere a glandelor sub- linguale, cu tipare scheletale de clasa a II-a şi tendinţa la resorbţie.
Am considerat că este necesară şi suficientă aplicarea a câte două sisteme magnetice, plasate si- metric, respectiv pe cei doi canini, chiar dacă s-a mai păstrat la unul din pacienţi şi un premolar (ca modalitate de utilizare simplă – cu obturaţie la in- trarea în canal).
În ambele cazuri am urmărit: percepţia şi acordul pentru tratamentul propus, în raport de vârstă şi sex, ca grad de dificultate al fiecărui caz şi al acestei modalităţi de tratament, ca timp şi eficienţă asupra tratamentului, ca evoluţie în timp.
Cazul 1
Pacienta D.P., femeie, 66 ani, edentată subtotal mandibular, cu prezenţa lui 33, 34 şi 43, corect trataţi endodontic. În momentul prezentării, la maxi- lar prezentă o edentaţie T-T, cu dinţii restanţi afectaţi parodontal grav, modificaţi de pozitie şi culoare, irecuperabili. Pacientei i-a fost explicată soluţia de tratament şi deşi o modalitate nouă pentru ea, a fost acceptată şi şi-a dat acordul, reducând astfel teama de o aplicarea unei proteze mobile.
S-a procedat la extracţia dinţilor irecuperabili şi s-a asteptat perioada de vindecare în vederea pro- tezării maxilarului cu o proteză totală conventională. De asemenea, s-a confecţionat, după toate regulile protetice, proteza totală mandibulară.
În acelaşi timp am început pregătirea dinţilor mandibulari în vederea aplicării keeper-elor: pre- gătirea canalului radicular şi a suprafeţei coronare (fig. 2, 3). Atenţie la păstrarea unei distanţe între keeper şi suprafaţa coronară a dintelui: keeper-ul nu trebuie să fie în contact direct cu dintele, ci trebuie să exite un spaţiu pentru a preveni fracturarea rădăcinii în timpul înserării keeper-ului sau ulterior.
FIGURA 3. Pregătirea canalelor radiculare pentru aplicarea keeper-lor.
FIGURA 4. Imagine din timpul pregătirii porţiunii coronare a lui 33, 34 şi 43
După finalizarea pregătirii dinţilor, s-a făcut proba dispozitivelor radiculare cu rol de keeper (prefabricate din material magnetizabil) şi a urmat cimentarea lor, având grijă să se păstreze în jur un spaţiu suficient pentru ciment, în aşa fel încât să se reducă riscul de fractură al rădăcinii dentare, dar şi păstrarea plăcutei în limitele spaţiului protetic disponibil.
FIGURA 5. Aplicarea keeper-lor pe dinţii restanţi
FIGURA 6. Pastila magnetică şi acrilatul de fixare
Cimentarea keepere-lor se realizează, la indicaţia firmei producătoare, cu o răşină duală, în cazul nostru am folosit Nexus Nx3 (Kerr). Nu poate fi utilizată o răşină simplă, fotopolimerizabila, deoa- rece lumina nu este capabilă să ajungă în zona radi- culară şi se va compromite retenţia keeper-ului la nivel radicular.
După finalizarea protezelor totale convenţionale, maxilare şi mandibulare, au fost fixate pastilele magnetice în baza protezei mandibulare, folosind acrilat autoplimerizabil, GC reline. (fig.6) Aplicarea acestora presupune crearea unor lăcaşe corespun- zătoare dimensiunilor plăcuţei în baza protezei, cu ajutorul unei freze de acrilat pentru ca acrilatul să aibă spaţiu suficient pentru a retenţiona pastila.
Proteza mandibulară a prezentat un bun echilibru, cu dificultate la desprinderea voluntară, cu o bună eficienţă masticatorie, şi cu restabilirea corectă fonetică. De asemenea şi estetic rezultatele au fost bune şi iată aspectul final al pacientei (7).
FIGURA 7. Cazul 1 – Aspect final al pacientei D.P.
Evaluarea după 6 luni, au aratat păstrarea condiţiilor bune de funcţionalitate, echilibru şi confort, cu dinţii şi protezele în stare bună. Legat de sistemele magnetice s-a constatat la una dintre pastile desprinderea cu repunerea în baza protezei. În rest sistemele n-au prezentat modificări structurale şi în acţiunea lor.
Cazul 2
Pacientul G.B., bărbat de 60 ani, edentat subtotal mandibular, cu prezenta pe arcada mandibulară a dinţilor 33, 43 şi 44, corect trataţi endodontic. Maxi- larul era edentat total şi a fost protezat anterior prin proteza totală convenţională. După prezentarea soluţiei de tratament prin supraproteză totală man- dibulară menţinută prin sisteme magnetice, cu avantajele şi dezavantajele ei, pacientul a acceptat şi şi-a dat acordul.
Concomitent cu realizarea protezei totale man- dibulare am procedat la pregătirea canalelor radiculare şi a suprafeţelor coronare în vederea aplicării keeper-lor, aşa cum se observă în figura 8.
FIGURA 8. Prepararea suprafeţei coronare la nivelul lui 33, 43 şi 44.
Am procedat în continuare la aplicarea keeper- lor şi la cimentarea lor pe dinţi, prin aceeaşi metodă ca şi în cazul 1. În final, am aplicat pastila magnetică în baza protezei mandibulare, după realizarea lăcaselor corespunzătoare şi am aplicat protezele în cavitatea bucală, verificând şi corectând relaţiile ocluzale.
FIGURA 9. Pastilele magnetice aplicate
FIGURA 10. Pacientul G.B. la finalul tratamentului
Dorinţa de a avea o proteză cu un bun echilibru, care să-i permită o bună eficienţă masticatorie, a fost astfel îndeplinită, confortul şi nealterarea aspectului fizionomic au readus zâmbetul pe buzele pacientului (fig. 10).
La controlul şi evaluarea la 6 luni s-a constatat păstrarea în condiîii optime a sistemelor magnetice, a functionalităţii protezelor şi a statusului normal al structurilor orale.
DISCUŢII
- În urma observaţiilor privind supraprotezarea totală mandibulară pe dinţi cu sisteme magnetice am constatat următoarele:
- pacienta femeie, a solicitat mai multe răs- punsuri asupra modalitatii de tratament, decât barbatul, dar in ambele cazuri au acceptat planul de tratament propus şi în final s-au declarat foarte multumiţi de protezare;
- legat de vârsta (F- 66ani, B – 60 ani), nu am constatat diferenţe între cei doi pacienţi, nici în acceptarea, nici în utilizarea sistemelor magnetice;
- ambii pacienţi erau la prima protezare mobilă mandibulară, înlăturând astfel teama de pro- teză instabilă, şi uşurând astfel adaptarea cu protezele;
- etiologia edentaţiei, era în ambele cazuri, afectarea parodontală, iar la pacienta femeie,fiind prezenţa osteoporoză şi o predispoziţie la resorbţie a crestei;
- gradul de dificultate în aceste cazuri era ridicat (resorbtii importante în zonele laterale, raport scheletal de clasa a II-a, hiperactivitate a limbii, orbicularului buzei inferioare şi a mandibulei);
- reducerea caninilor din câmpul ocluzal şi aplicarea sistemelor magnetice, mai ales la aceşti pacienţi cu relaţii scheletale de clasa a II-a, au determinat prevenirea instalării Sin- dromului combinaţiei (9);
- ca eficienţă asupra protezării, utilizarea mag- neţilor în supraprotezarea pe dinţi, a condus la îmbunătăţirea substanţială a echilibrului protezelor, pacienţii fiind foarte multumiţi de funcţionalitatea acestora: masticaţia a fost de la început foarte bună, de asemenea aspectul estetic, fonatia şi confortul;
- un alt avantaj oferit de aceasta metodă este uşurinţă inserţiei şi dezinserţiei protezei, fără a fi necesar un paralelism al sistemelor de retenţie sau un anumit ax al traseului pe care trebuie să-l urmeze proteza;
- utilizarea magneţilor prin metoda directă, fără intervenţia laboratorului, scurtează timpul de lucru, simplifică modalitatea de tratament, fiind o metodă comodă, simplă, atât pentru medic cât şi pentru pacient
- ca evoluţie, am constată păstrarea retenţiei bune a protezelor şi implicit a celorlalte carac- teristici (funcţionalitate, confort). La unul dintre sisteme s-a desprins pastilă, care a trebuit repusă, existând acest risc în utilizarea acestor sisteme.
CONCLUZII
Sisteme magnetice cu utilizare prin cimentare directă, oferă, în prezenţa ultimilor dinţi, mai ales în condiţiile localizării bilaterale a lor, condiţii maxime de echilibru şi funcţionalitate prin supra- protezare totală, mai ales la mandibulă, unde de regulă sunt condiţii mai dificile de protezare totală convenţională.
Prin îmbunătăţirea condiţiilor de echilibru şi funcţionalitate ale protezelor creşte valoarea biologică (reducerea resorbţiei osoase şi afectarea structurilor moi), cu creşterea calităţii protezării mobile şi a vieţii pacienţilor, de regulă persoane în vârstă.
Această metodă reprezintă o modalitate simplă de tratament, uşor de utilizat, cu efecte benefice maxime pentru pacient, ce poate sta la îndemâna oricărui practician, cu posibilitatea de utilizare pe scară largă şi rezultate foarte bune.
Sistemele magnetice se dovedesc astfel a fi eficiente şi puţin costisitoare, aşa cum este susţinut şi de majoritatea autorilor. (10, 11)
BIBLIOGRAFIE
- Păuna M, Preoteasa E – Aspecte practice în protezarea edentaţiei totale, Ed Cerma, 2002, 2005.
- Hutu E, Păuna Mihaela, Constantinescu MV, Bodnar V, Tancu AM – Edentaţia Totală, Ed. Naţional, 2002.
- Preoteasa E – Aspecte clinice şi terapeutice la edentaţi total cu modificări ale statusului oral, Ed Carol Davila, 2005.
- Preoteasa E, LS Muntianu, M Meleşcanu, AM Ţâncu – Evaluarea diagnostică a gradului de dificultate a edentatului total, Medicina Stomatologică, 2004, vol 8, nr. 4, p. 23-29, ISSN 1453-1224.
- Ionescu A – Tratamentul edentaţiei parţiale cu proteze mobilizabile, Ed.Naţional 2001.
- Preoteasa E, LS Muntianu – Considerente asupra supraprotezării mobile mandibulare, Medicina stomatologică, 2005, 9. 1, 15-16, ISSN1453-1224
- Minoru Ai, Yuh Yuan Shiau – New Magnetic Applications in ClinicalDentistry, Quintessence Books,
- Tegawa Y, Kinouchi Y – Dental magnetic attachment: toward third generation devices, IEEE Trans Biomed Eng. 2008 Mar;55(3):1185-90.
- Magfit – Full Product Line-Up Catalogue –Aichi Steel.
- Preoteasa E – Sindromul combinaţiei. Partea I. Aspecte clinice şi epidemiologice, Medicina stomatologică, 2004, vol8, nr 5, p 42-47, ISSN1453-1224.
- Gillings BR – Magnetic denture retention systems: inexpensive and efficient, Int Dent J. 1984 Sep;34(3):184-97.
- Gillings BR – Magnet overdentures, Aust Prosthodont J. 1993;7:13-21
Leave a reply →
