• 15 MAI 15
    • 0

    SUPRAPROTEZAREA PE MAGNETI PRIN METODA DIRECTA

    SUPRAPROTEZAREA PE MAGNETI PRIN METODA DIRECTA – STUDIU DE CAZ

    Asist. Univ. Dr. Ana Maria Cristina Tancu,   Prof. Univ. Dr. Elena Preoteasa

    Facultatea de Medicina Dentara, UMF  „Carol Davila“, Bucureşti

    REZUMAT

    Lucrarea urmăreşte aprecierea în supraprotezarea pe dinţi cu sisteme magnetice, a condiţiilor de echilibru şi funcţionalitate oferite protezelor, precum şi ca modalitate de tratament  utilizată. Sistemele magnetice utilizate au fost cele prin cimentare  directă pe ultimii dinţi, în situaţii clinice cu localizare  bilaterală,  simetrică.  După caracterizarea  sistemului  magnetic,  în general  şi a celui   utilizat,   Magfit RK, sunt prezentate  două cazuri clinice, un bărbat şi o femeie, cu supraprotezare totală mandibulară,  pe sisteme magnetice, aplicate bilateral pe canini. Prezentarea   a urmărit:  percepţia  şi acordul pentru tratamentul  propus,   gradul   de dificultate  al fiecurui  caz  şi al acestei  modalităţi  de tratament,  în raport  de vârstă  şi sex,  ca timp  şi eficienţa  asupra tratamentului,  ca evoluţie în timp.

    Concluzii: Aceasta metodă de tratament prezintă o serie de avantaje pentru medic şi pacient, fiind o metodă

    simplă, uşor de utilizat, cu efecte benefice maxime.

    Cuvinte cheie: supraproteza,  sistem magnetic, cimentare directă, echilibru, funcţionalitate

    INTRODUCERE

    Protezarea mobilă (totală, parţială sau supra- protezarea), pune o serie de dificultăţi în cursul tratamentului, pentru atingerea obiectivelor  protezării şi soluţionarea  unor cazuri  cu grad sporit  de difi- cultate. (1, 2)

    Tratamentul protetic mobil în edentaţia subtotală, plecând de la obiectivele protezării, îşi propune restabilirea   funcţiilor   şi  conservarea   structurilor orale, în condiţii de echilibru maxim al protezelor, prin posibilităţile oferite de ultimii dinţi, pentru creşterea  calităţii  vieţii acestor  pacienţi,  de regulă persoane în vârstă. (3,4)

    Utilizarea  sistemelor  speciale,  în general,  şi a sis- temelor magnetice în particular, în supraprotezarea pe dinţi (în edentaţiile subtotale, în special  mandibulare), dar şi pe implante, reprezintă o alternativă de tratament cu multiple avantaje în ceea ce priveşte îmbunătăţirea echilibrului  şi funcţionalităţii  protezelor,  precum şi în menţinerea structurilor de suport. (5, 6)

    Magneţii ca sisteme de retenţie pentru supra- proteze,  reprezintă  o metodă  folosită  pe scară din ce în ce mai largă şi de aceea am ales pentru studiul nostru sistemele magnetice cât mai uşor de utilizat, prin cimentare  directă pe dinţi, pentru a evidenţia caracteristicile  şi beneficiile în utilizare.

     

     

    SISTEMELE  MAGNETICE

    Magneţii ca sisteme de retenţie pentru supra- proteze,  oferă o serie de posibilităţi  şi avantaje  în îmbunătăţirea  calităţii protezăii.

    Sistemele magnetice utilizate ca mijloace de retenţie,  trebuie  să îndeplinească  două  deziderate importante:  forţa de atracţie magnetică  (intensitate şi permanenţă magnetică) cât mai mare la dimensiuni cât mai mici. (7)

    De-a  lungul timpului, calităţile magneţilor s-au îmbunătăţit  considerabil,  astfel ca astăzi s-a ajuns la sisteme magnetice  performante,  cu calităţi deo- sebite (8). Sunt cunoscute şi utilizate astăzi în lume o serie de tipuri de sisteme  magnetice,  cum ar fi: Hyper Slim, Dyna System,  StecoTitaniMagnetics, Magna Cap, Microplant, produse de firmele Hitachi, Dyna, Steco, Magnacap.

    Sistemul magnetic Magfit RK a fost dezvoltat şi produs  de Aichi  Steel  în anul  2000  (9).  Firma  a dezvoltat o generaţie nouă de magneţi, numită seria Magfit, sisteme magnetice puternice, fără probleme de coroziune, a căror caracteristici performanţe con- tinuă  să se îmbunătăţească. (1.2  mil.  unităţi  s-au utilizat  în întreaga  lume  în ultimii  10 ani).  Seria Magfit cuprinde două linii mari: sistemele magnetice pentru dinţi naturali şi cele pentru implante.

    Sistemele magnetice pentru dinţi naturali sunt compuse  din două parti: pastila magnetică  (magnet intern), care este aplicată în baza protezei şi keeper- ul (realizat  din  aliaj  magnetizabil  şi este  atras  de pastila magnetică),  fiind elementul aplicat la nivelul dintelui restant. Pastila magnetică  şi keeper-ul  sunt astfel realizate încât să formeze un circuit magnetic închis care să producă o forţă retentivă maximă. Pentru  a proteja  magnetul  de coroziune,  porţiunile exterioare sunt sigilate ermetic, prin sudură cu laser.

    Materialele utilizate pentru realizarea ansam- blului magnetic sunt: materialul magnetic al pastilei este   aliajul   NdFeB   (Neodimiu,   Fier,   Bor),   iar keeper-ul, porţiunea exterioară a pastilei şi celelate porţiuni ale ansamblului  sunt din AUM20,  un oţel inoxidabil magnetic moale.

    Există 3 tipuri de  keeper: turnat de firma şi care se aplică direct în canalul radicular, cel mobilizabil (cu şurub) şi cel realizat în laborator, prin turnare.

    Aspectul porţiunii suprafeţei  ocluzale a keeper- ului  poate  fi plană  sau  sub  formă  de  cupolă,  de formă rotundă sau de elipsă.

     

    SISTEMUL MAGNETIC  MAGFIT RK

    Ne-am oprit asupra magneţilor de la firma AichiSteel (Japonia, o divizie a grupului Toyota). Pentruobservaţii,  în  studiul  nostru  am  utilizat  sistemul magnetic direct tip Magfit RK.Acest sistem este format din pastila magnetică, pe  care  o  aplicam  în  baza  protezei  şi  keeper-ul (fig.1), care este livrat de firmă impreuna cu pastila magnetica şi pe care îl cimentăm în canalul radicular al dintelui restant, cu tratament  endodontic  corect, după pregătirea prealabilă specifică acestuia.

     

    magneti clinica stomatologie

     

    FIGURA 1. Keeper-ul, sitemul magnetic Rk (Aichi Steel)

    Am analizat caracteristicele tehnice ale mag- neţilor, existând mai multe tipuri de magneţi Magfit Rk, cu diferite caracteristici  tehnice: ca dimensiuni şi design al suprafeţei radiculare şi forţa de atracţie.

    magneti2 clinica stomatologie

    FIGURA 2. Caracteristicele tehnice ale magneţilor din seria Rk

    Dintre acestea noi am ales tipul plat (Flat Type), dimensiunea S, cu o forţa de atracţie de 500gf. Dia- metrul  maxim  al keeper-ului  este de 3,6 mm, iar lungimea pivotului de 5 mm.

    STUDIU DE CAZ

    Studiul a fost efectuat pe doi pacienţi: un bărbat şi o femeie, cu edentaţie subtotală mandibulară,  cu prezentă  pe arcada  a ultimilor  dinţi  33 şi 43 (cu simetria aplicării dispozitevelor), restanţi după protezare anterioară  fixă, fiind nepurtători  de proteze mobile mandibulare.

    La evaluarea clinică şi radiologică  am constatat o implantare bună a dinţilor, dar condiţii de echilibru relativ slabe pentru o protezare totală mandibulară convenţională,  prin resorbţia importantă a crestei în zonele laterale, prin poziţia retrasă, înaltă şi hiper- activă a limbii, tendinţa la herniere a glandelor sub- linguale,  cu  tipare  scheletale   de  clasa  a  II-a  şi tendinţa la resorbţie.

    Am considerat că este necesară şi suficientă aplicarea a câte două sisteme magnetice, plasate si- metric,  respectiv  pe cei doi canini,  chiar dacă s-a mai păstrat la unul din pacienţi şi un premolar  (ca modalitate  de utilizare simplă – cu obturaţie la in- trarea în canal).

    În ambele cazuri am urmărit: percepţia şi acordul pentru  tratamentul  propus,  în  raport  de  vârstă  şi sex, ca grad de dificultate al fiecărui caz şi al acestei modalităţi de tratament, ca timp şi eficienţă asupra tratamentului,  ca evoluţie în timp.

     

    Cazul 1

    Pacienta  D.P., femeie, 66 ani, edentată subtotal mandibular,  cu  prezenţa  lui  33,  34  şi  43,  corect trataţi endodontic. În momentul prezentării, la maxi- lar prezentă o edentaţie T-T, cu dinţii restanţi afectaţi parodontal  grav,  modificaţi  de pozitie  şi culoare, irecuperabili.  Pacientei i-a fost explicată soluţia de tratament şi deşi o modalitate nouă pentru ea, a fost acceptată şi şi-a dat acordul, reducând astfel teama de o aplicarea unei proteze mobile.

    S-a procedat la extracţia dinţilor irecuperabili  şi s-a asteptat  perioada  de vindecare  în vederea  pro- tezării maxilarului cu o proteză totală conventională. De asemenea,  s-a confecţionat,  după toate regulile protetice, proteza totală mandibulară.

    În acelaşi timp am început pregătirea dinţilor mandibulari  în vederea  aplicării  keeper-elor:  pre- gătirea canalului  radicular  şi a suprafeţei  coronare (fig. 2, 3). Atenţie  la păstrarea  unei distanţe  între keeper  şi suprafaţa  coronară  a dintelui:  keeper-ul nu  trebuie  să  fie în  contact  direct  cu  dintele,  ci trebuie să exite un spaţiu pentru a preveni fracturarea rădăcinii în timpul înserării keeper-ului sau ulterior.

    poza1 clinica stomatologie

    FIGURA 3. Pregătirea canalelor radiculare pentru aplicarea keeper-lor.

    poza2 clinica stomatologie

    FIGURA 4. Imagine din timpul pregătirii porţiunii coronare a lui 33, 34 şi 43

    După finalizarea pregătirii dinţilor, s-a făcut proba dispozitivelor radiculare cu rol de keeper (prefabricate din material magnetizabil)  şi a urmat cimentarea  lor, având grijă să se păstreze  în jur un spaţiu suficient pentru ciment, în aşa fel încât să se reducă riscul de fractură al rădăcinii dentare, dar şi păstrarea plăcutei în limitele spaţiului protetic disponibil.

    poza3 clinica stomatologie

    FIGURA 5. Aplicarea keeper-lor pe dinţii restanţi

    poza4 clinica stomatologie

    FIGURA 6. Pastila magnetică şi acrilatul de fixare

    Cimentarea keepere-lor se realizează, la indicaţia firmei  producătoare,   cu  o  răşină  duală,  în  cazul nostru  am folosit  Nexus  Nx3 (Kerr).  Nu poate  fi utilizată o răşină simplă, fotopolimerizabila, deoa- rece lumina nu este capabilă să ajungă în zona radi- culară şi se va compromite  retenţia  keeper-ului  la nivel radicular.

    După finalizarea protezelor totale convenţionale, maxilare şi mandibulare, au fost fixate pastilele magnetice  în baza protezei  mandibulare,  folosind acrilat autoplimerizabil, GC reline. (fig.6) Aplicarea acestora  presupune  crearea  unor lăcaşe  corespun- zătoare dimensiunilor  plăcuţei în baza protezei, cu ajutorul unei freze de acrilat pentru ca acrilatul să aibă spaţiu suficient pentru a retenţiona pastila.

    Proteza mandibulară a prezentat un bun echilibru, cu dificultate la desprinderea  voluntară,  cu o bună eficienţă  masticatorie,   şi  cu  restabilirea   corectă fonetică. De asemenea şi estetic rezultatele  au fost bune şi iată aspectul final al pacientei (7).

    poza5 clinica stomatologie

    FIGURA 7. Cazul 1 – Aspect final al pacientei D.P.

    Evaluarea după 6 luni, au aratat păstrarea condiţiilor bune de funcţionalitate, echilibru şi confort,  cu dinţii şi protezele  în stare bună. Legat de sistemele  magnetice  s-a constatat  la una dintre pastile desprinderea  cu repunerea în baza protezei. În  rest  sistemele  n-au  prezentat  modificări structurale şi în acţiunea lor.

     

    Cazul 2

    Pacientul G.B., bărbat de 60 ani, edentat subtotal mandibular,  cu prezenta  pe arcada  mandibulară  a dinţilor 33, 43 şi 44, corect trataţi endodontic. Maxi- larul era edentat total şi a fost protezat anterior prin proteza totală convenţională. După prezentarea soluţiei de tratament prin supraproteză  totală man- dibulară menţinută prin sisteme magnetice, cu avantajele  şi dezavantajele  ei, pacientul  a acceptat şi şi-a dat acordul.

    Concomitent  cu realizarea  protezei  totale man- dibulare  am procedat  la pregătirea  canalelor  radiculare şi a suprafeţelor coronare în vederea aplicării keeper-lor, aşa cum se observă în figura 8.

    poza6 clinica stomatologieFIGURA 8. Prepararea suprafeţei coronare la nivelul lui 33, 43 şi 44.

    Am procedat  în continuare  la aplicarea  keeper- lor şi la cimentarea lor pe dinţi, prin aceeaşi metodă ca şi în cazul 1. În final, am aplicat pastila magnetică în   baza   protezei   mandibulare,   după   realizarea lăcaselor corespunzătoare şi am aplicat protezele în cavitatea bucală, verificând şi corectând relaţiile ocluzale.

    poza7 clinica stomatologie    FIGURA 9. Pastilele magnetice aplicate  

                poza8 clinica stomatologie     

          FIGURA 10. Pacientul G.B. la finalul tratamentului

    Dorinţa de a avea o proteză cu un bun echilibru, care  să-i permită  o bună  eficienţă  masticatorie,  a fost astfel îndeplinită, confortul şi nealterarea aspectului fizionomic au readus zâmbetul pe buzele pacientului (fig. 10).

    La controlul  şi evaluarea  la 6 luni s-a constatat păstrarea în condiîii optime a sistemelor magnetice, a functionalităţii  protezelor şi a statusului normal al structurilor orale.

     

    DISCUŢII

    1. În urma observaţiilor privind supraprotezarea totală  mandibulară  pe dinţi cu sisteme  magnetice am constatat următoarele:
    2. pacienta femeie,  a solicitat  mai  multe  răs- punsuri asupra modalitatii de tratament, decât barbatul, dar in ambele cazuri au acceptat planul  de  tratament  propus  şi în  final s-au declarat foarte multumiţi de protezare;
    3. legat de vârsta (F- 66ani, B – 60 ani), nu am constatat diferenţe între cei doi pacienţi, nici în acceptarea, nici în utilizarea sistemelor magnetice;
    4. ambii pacienţi erau la prima protezare mobilă mandibulară, înlăturând  astfel teama de pro- teză instabilă,  şi uşurând astfel adaptarea  cu protezele;
    5. etiologia edentaţiei,   era  în  ambele  cazuri, afectarea parodontală,  iar la pacienta femeie,fiind prezenţa osteoporoză  şi o predispoziţie la resorbţie a crestei;
    6. gradul de  dificultate   în  aceste  cazuri  era ridicat (resorbtii importante în zonele laterale, raport scheletal de clasa a II-a, hiperactivitate a limbii,  orbicularului  buzei  inferioare  şi a mandibulei);
    7. reducerea  caninilor  din  câmpul  ocluzal  şi aplicarea sistemelor magnetice, mai ales la aceşti pacienţi cu relaţii scheletale de clasa a II-a, au determinat  prevenirea  instalării  Sin- dromului combinaţiei (9);
    8. ca eficienţă asupra protezării, utilizarea mag- neţilor în supraprotezarea pe dinţi, a condus la îmbunătăţirea substanţială a echilibrului protezelor, pacienţii fiind foarte multumiţi de funcţionalitatea acestora: masticaţia a fost de la început foarte bună, de asemenea aspectul estetic, fonatia şi confortul;
    9. un alt avantaj oferit de aceasta  metodă  este uşurinţă inserţiei şi dezinserţiei protezei, fără a fi necesar  un paralelism  al sistemelor  de retenţie sau un anumit ax al traseului pe care trebuie să-l urmeze proteza;
    10. utilizarea  magneţilor   prin  metoda   directă, fără  intervenţia  laboratorului,  scurtează timpul de lucru, simplifică modalitatea de tratament,  fiind  o  metodă  comodă,  simplă, atât pentru medic cât şi pentru pacient
    11. ca  evoluţie,  am  constată  păstrarea  retenţiei bune a protezelor şi implicit a celorlalte carac- teristici (funcţionalitate, confort). La unul dintre  sisteme  s-a  desprins  pastilă,  care  a trebuit repusă, existând acest risc în utilizarea acestor sisteme.

     

    CONCLUZII

    Sisteme  magnetice  cu utilizare  prin  cimentare directă, oferă, în prezenţa  ultimilor  dinţi, mai ales în condiţiile localizării bilaterale a lor, condiţii maxime  de echilibru  şi funcţionalitate  prin supra- protezare  totală,  mai  ales  la mandibulă,  unde  de regulă sunt condiţii mai dificile de protezare totală convenţională.

    Prin îmbunătăţirea condiţiilor de echilibru şi funcţionalitate ale protezelor creşte valoarea biologică (reducerea  resorbţiei  osoase  şi afectarea  structurilor moi), cu creşterea calităţii protezării mobile şi a vieţii pacienţilor, de regulă persoane în vârstă.

    Această  metodă reprezintă  o modalitate  simplă de tratament, uşor de utilizat, cu efecte benefice maxime  pentru  pacient,  ce poate  sta la îndemâna oricărui  practician,  cu posibilitatea  de utilizare  pe scară largă şi rezultate foarte bune.

    Sistemele magnetice se dovedesc astfel a fi eficiente şi puţin costisitoare,  aşa cum este susţinut şi de majoritatea autorilor. (10, 11)

     

     

    BIBLIOGRAFIE

     

    1. Păuna M, Preoteasa E – Aspecte practice în protezarea edentaţiei totale, Ed Cerma, 2002, 2005.
    2. Hutu E, Păuna Mihaela, Constantinescu MV, Bodnar V, Tancu AM – Edentaţia Totală, Ed. Naţional, 2002.
    3. Preoteasa E – Aspecte clinice şi terapeutice la edentaţi total cu modificări ale statusului oral, Ed Carol Davila, 2005.
    4. Preoteasa E,  LS Muntianu, M Meleşcanu, AM Ţâncu – Evaluarea diagnostică a gradului de dificultate a edentatului total, Medicina Stomatologică, 2004, vol 8, nr. 4, p. 23-29, ISSN 1453-1224.
    5. Ionescu A – Tratamentul  edentaţiei parţiale cu proteze mobilizabile,  Ed.Naţional 2001.
    1. Preoteasa E, LS Muntianu – Considerente  asupra supraprotezării mobile mandibulare,  Medicina stomatologică,  2005, 9. 1, 15-16, ISSN1453-1224
    1. Minoru Ai, Yuh Yuan Shiau – New Magnetic Applications  in ClinicalDentistry, Quintessence  Books,
    1. Tegawa Y, Kinouchi Y – Dental magnetic attachment: toward third generation devices, IEEE Trans Biomed Eng. 2008 Mar;55(3):1185-90.
    2. Magfit – Full Product Line-Up Catalogue –Aichi Steel.
    3. Preoteasa E – Sindromul combinaţiei. Partea I. Aspecte clinice şi epidemiologice, Medicina stomatologică, 2004, vol8, nr 5, p 42-47, ISSN1453-1224.
    1. Gillings BR – Magnetic denture retention systems: inexpensive and efficient, Int Dent J. 1984 Sep;34(3):184-97.
    2. Gillings BR – Magnet overdentures, Aust Prosthodont J. 1993;7:13-21

     

     

    Leave a reply →

Leave a reply

Cancel reply

Photostream