Periaj profesional

periaj-profesional clinica stomatologiePeriajul profesional este realizat de către medicul dentist în cabinetul stomatologic cu ajutorul unei periuţe circulare montate la unitul dentar, şi o pasta profesionala abrazivă. Mişcarile circulare ale periuţei, impreuna cu pasta specială de dinţi îndepărtează în întregime resturile bacteriene dintre dinţi şi de pe suprafeţele mai greu accesibile igienizării zilnice efectuate acasă.
Indiferent de cât de bine ne spălăm pe dinţi acasa, există anumite tipuri de bacterii care sunt rezistente  în cavitatea orală, şi rămân chiar şi în urma unui periaj obişnuit. Aceste bacterii pot dezvolta în timp placă bacteriană, tartru, afecţiuni gingivale (ingivita) sau parodontita marginala (inflamarea ţesuturilor din jurul rădăcinii dintelui). Aceste bacterii pot fi îndepărtate în cabinetul dentar prin intermediul periajului dentar profesional, la care se poate adauga şi un detartraj, dacă este cazul.
Pentru a impiedica formarea plăcii bacteriene şi preveni bolile gingivale, medicul stomatolog recomandă efectuarea periajului profesional o dată la 3 luni.
Procedeul este total nedureros, iar dupa periajul profesional pacienţii îşi simt dinţii perfect curaţi şi lucioşi, iar respiraţia este inprospătată.

Dr. Ana Alexandra Tudora
Medic Dentist Generalist
Clinica Dentana CAS – Bucureşti

Detartraj

Detartrajul reprezintă îndepărtarea tartrului de la nivelul suprafeţelor dentare.

detartraj-clip_image_009 clinica stomatologie

Tartrul se formează prin mineralizarea plăcii bacteriene, acest proces are loc în timp, dacă placa bacteriană nu este îndepărtată în întregime. Sărurile din salivă se depun, aderă şi se calcifiază la nivelul suprafeţelor dentare, dar şi la nivelul obturaţiilor (plombelor), coroanelor şi punţilor dentare, protezelor, implanturi sau aparatelor ortodontice fixe şi mobile. Tartrul reprezintă un factor favorizant al apariţiei bolilor parodontale.

Există 2 tipuri de tartru: supra-gingival şi sub-gingival. La început tartrul supragingival are o culoare alb-galbui, dar poate deveni maro închis daca se impregnează cu coloranţi alimentari sau nicotină la fumatori.

Tartrul subgingival este închis la culoare are o duritate mai mare si se mineralizează datorita prezenţei sângelui.
Ritmul de formare a tartrului variază în funcţie de mai mulţi factori favorizanţi: de exemplu: natura alimentelor şi  fluxul de salivă. Unele persoane sunt predispuse la formarea tartrului şi pot prezenta depozite reduse, moderate sau mari de tartru.

Îndepărtarea tartrului de la nivelul suprafeţelor supra şi sub gingivale se face detartraj.
Detartrajul se poate realiza:
– manual: cu instrumentar special
– cu ultrasunete

detartraj-clip_image_010 clinica stomatologie
detartraj-clip_image_011 clinica stomatologieDetartrajul cu ultrasunete are o acţiune netraumatizantă pe dinţi şi gingii, este nedureros la persoanele care nu au dinţi sensibili (hipersensibilitate dentinara). Apa pulverizată de aparatul de detartraj realizează curaţarea şi îndepărtarea tartrului dizlocat de la nivelul zonei asupra careia acţionează presiunea locală.

Contraindicaţii:
Nu este recomandat detartrajului ultrasonic persoanelor cu au reflex accentuat de vomă, probleme respiratorii (emfizem pulmonar, astm, fibroza chistică), Pacienţilor cu pacemaker sau persoanelor cu dinti ai căror suprafaţă radiculară este espusă.

Se recomandă efectuarea unui detartraj o data la sase luni, iar la pacientii cu lucrari fixe si implante odata la patru luni.
În urma detartrajului, suprafeţele dentare rămân perfect netede, lucioase, iar depunerea plăcii bacteriene şi formarea tartrului nu vor  fi  favorizate.

Dr. Ana Alexandra Tudora
Medic Dentist Generalist
Clinica Dentana CAS – Bucureşti

Aplicare substanțe medicamentoase în șanțul gingival/CHLOSITE

aplicare-substante-medicamentoase-gingie clinica stomatologieÎn cazul unei distrucţii coronare masive, în cazul în care infecţia a ajuns şi la nervul dentar, acesta va fi îndepărtat (extirpat după ce a fost realizată o anestezie locală). După ce îşi pierde vitalitatea, dintele nu mai poate fi considerat la fel de puternic, de aceea, pentru a consoloda cat mai bine dintele, medicii dentişti inseră unul sau mai mulţi pivoţi radiculari în canalele radiculare.

Aceştia pot fi de două feluri: din fibră de sticlă sau metalici, realizaţi în laboatorul dentar.
În stomatologia modernă, se optează din ce în ce mai mult pentru materiale biocompatibile, care sa fie cat mai uşor acceptate de organism.  În umrma tratamentului de canal corespunzător şi verificării pe radiografie, medicul stomatolog va putea realiza în cabinetul dentar o reconstituire coronară cu pivot din fibră de sticlă.
Spre deosebire de pivotul metalic, cel din fibră de sticlă prezintă următoarele avantaje:

  • – estetică deosebită (apropiat de culoarea dintelui, cel din metal este gri-metalic),
  • – biocompatibil, nu corodează şi nu da reacţii alergice,
  • – este uşor elastic (nu poate produce fracturi radiculare, nu transmire presiunea în dinte, spre deosebire de cei metalici care sunt rigizi),
  • – este uşor de aplicat intr-o singură sedinţă de 30-50 min,
  • – cost redus .

Dr. Ana Alexandra Tudora
Medic Dentist Generalist
Clinica Dentana CAS – Bucureşti

Sigilare profilactică

Sigilarea profilactică este o metodă prin care se previne apariţia cariilor dentare. De fiecare dată când mâncăm, datorita forţelor masticatorii exercitate de maxilare şi a alimentelor (care de multe ori sunt dure), faţa ocluzală a dinţilor (cea pe care mâncăm) şi în special a molarilor, este traumatizată. Molarii si premlarii au pe fata ocluzala mici ridicaturi (cuspizi) despartite de şanturi şi gropiţe care se pot fisura la masticaţie sau în multe cazuri nu se pot igieniza adecvat, din cauza formelor specifice, ducând astfel la aparitia cariilor. Pentru a preveni acest lucru, din momentul în care dinţii au erupt în totalitate, adica în apropierea vârstei de 12-14 ani, se poate face o sigilare a acestor forme de relief dentar.

Sigilarea se face cu materiale compozite cu vascozitate scazută, deci foarte fluide, care penetreaza adânc în şanţuri şi fosete, pe care le astupă şi, în acelaşi timp, creează pe suprafaţa ocluzală a dinţilor o peliculă foarte subtire ce nu permite bacteriilor să ajungă la smaltul dintilor. Astfel de materiale au o compozitie chimică diversificată, cele mai bune fiind cele care, pe langă capacitatea de a sigila suprafaţa dinţilor, îi pot şi întreţine prin eliberarea de fluor pe o perioadă lungă de timp.

sigilare-profilactica_clip_image_0013 clinica stomatologiesigilare-profilactica_clip_image_0014 clinica stomatologiesigilare-profilactica_clip_image_0015 clinica stomatologiesigilare-profilactica_clip_image_0016 clinica stomatologie

Dr. Ana Alexandra Tudora
Medic Dentist Generalist
Clinica Dentana CAS – Bucureşti

Desensibilizare

desensibilizare-dinte-teethmate clinica stomatologie

Sensibilitatea dentinară se traduce prin durerea acerbă şi de scurtă durată la contactul cu alemente calde, reci sau dulci şi la presiune.
Coroana dinţilor este alcătuită din dentină, prin care circulă mici canaliculi care duc la nervul dentar şi la vasele de sânge din interiorul dintelui (camera pulpară).  Dentina este acoperită de smalţ (la nivelul coroanei dentare) şi de cement (la nivelul radacinei dentare).
In general, cauzele care conduc la sensibilizarea dinţilor sunt:

  • Retragerea gingiilor
    • distrofia sau abraziunea smalţului,
  • fisurarea sau fracturarea microscopica a smalţului,
  • bruxismul,
  • cariile secundare rezultate în urma neadaptării corespunzătoare a obturaţiilor (plombelor) deja existente,
  • igiena precară sau exacerbată

Sensibilitatea dentară pote fi prevenită şi tratată prin aplicarea mai multor substanţe cu rol de protecţie.

În cadrul clinicii dentare Dentana CAS, medicii dentişti utilizează materile de calitate superioară, cum ar fi TeethMate, care este un material conceput, dezvoltat şi fabricat pentru tratamentul dinţilor sensibili şi cu tehnologie nouă şi revolutionară pentru crearea hidroxiapatitei (HAp+) pe suprafata dintilor naturali.(link)
Formula unică de desensibilizant cu TTCP (tetracalciu fosfat), cu DCPA (dicalciu fosfat anhidra) şi alte componente, care închide canaliculii dentinari şi microfisurile de la nivelul smaltului, reduce semnificativ / elimină sensibilitatea dintelui.
Este recomandat pacienţilor pentru:

  • tratamentul dentinei expuse cauzate de abraziunea prin periaj, retracţiei gingivale, afecţiunilor parodontale şi/sau eroziunii acide;
  • tratamentul dentinei după procedurile mecanice de igenizare (periaj profesional), chiuretaj şi/sau tratamente parodontale;
  • tratamentul suprafeţei dinţilor înainte şi după albire;
  • tratamentul dentinei preparate pentru obturaţii şi/sau restaurări protetice.

desensibilizare-dinte-teethmate__clip_image_0018 clinica stomatologie

Dr. Ana Alexandra Tudora
Medic Dentist Generalist
Clinica Dentana CAS – Bucureşti

Fluorizare

fluorizare-dinti clinica stomatologie

Fluorizarea este o metodă de prevenire a apariţiei cariilor şi fisurilor dentare, care ajută la întărirea smaluţului şi care începe înca din copilarie, prin alimentaţie şi periaj cu pasta de dinţi cu fluor. Metoda de aplicare a fluorului este simplă, nedureroasă, se poate aplica local , pe dintele sau grupul de dinţi sensibili, cu ajutorul unui aplicator sau a unei pensule speciale.
Pentru o fluorizare mai amplă este indicată utilizarea guterelor dentare, in care se aplică gelul bogat în fluor, apoi gutiera este inserată in cavitatea orală şi menţinută timp de 10 minute.
Fluorizarea dentară poate fi realizată în  2 situaţii: prevenirea cariilor si sensibilităţii dentare, iar în cazul sensibilităţii dentinare ca metoda de tratament.
Sensibilitatea dentinară se traduce prin durerea acerbă şi de scurtă durată la contactul cu alemente calde, reci sau dulci şi la presiune.
Coroana dinţilor este alcătuită din dentină, prin care circulă mici canaliculi care duc la nervul dentar şi la vasele de sânge din interiorul dintelui (camera pulpară).  Dentina este acoperită de smalţ (la nivelul coroanei dentare) şi de cement (la nivelul radacinei dentare).

Cauzele care conduc la sensibilizarea dinţilor sunt de obicei:

  • retragerea gingiilor;
  • distrofia sau abraziunea smalţului,
  • fisurarea sau fracturarea microscopica a smalţului,
  • bruxismul,
  • cariile secundare rezultate în urma neadaptării corespunzătoare a obturaţiilor (plombelor) deja existente,
  • igiena precară sau exacerbată

Aceste sesibilităţi dentare pot fi prevenite şi tratate prin aplicarea mai multor substanţe cu rol de protecţie: fluorizare, remineralizare şi desensibilizare (TEETHMATE).

Dr. Ana Alexandra Tudora
Medic Dentist Generalist
Clinica Dentana CAS – Bucureşti